Reglementare privind micii întreprinzători (TVA) 

Micii întreprinzători nu sunt eligibili pentru scutire de TVA. Acest lucru înseamnă că:

• Aceștia nu trebuie să plătească TVA din venituri la Administraţia Financiară (Finanzamt)
  (=> fără TVA pe facturile emise)
• Pe de altă parte, nu pot deduce TVA-ul achitat în amonte pentru cheltuieli
  (=> fără deducerea TVA-ului achitat în amonte din facturile primite)

Cine se încadrează la mici întreprinzători?

Mici întreprinzători sunt acei întreprinzători, care își administrează compania în interiorul țării (până la 31.12.2016 acei întreprinzători, care aveau domiciliul sau sediul în Austria) și al căror cifră de afaceri anuală nu depășește 35.000 EUR pe an.

Aceasta depinde de cifra de afaceri totală dintr-un an. În cazul în care se desfăşurează activităţi comerciale diferite (de ex., activitate lucrativă, închiriere, agricultură şi silvicultură), cifrele de afaceri se cumulează. Cifra de afaceri anuală a unei exploatări agricole şi forestiere forfetare se presupune a fi egală cu de 1,5 ori valoarea unitară.

În aceste limite nu sunt incluse

• veniturile obţinute din operaţiuni auxiliare (vânzarea de active fixe) şi din cesiuni de active
• importurile,
• achiziţiile intracomunitare şi
• veniturile, a căror obligaţie fiscală îi revine micului întreprinzător

precum şi – din 1.01.2017, numeroase operaţiuni care se califică pentru deducerea TVA-ului ca

• venituri din titluri de valoare oficiale, valabile pe teritoriul ţării, la valoarea imprimată
• furnizarea de aur de investiţii în diverse forme
• remuneraţiile membrilor unui consiliu de supraveghere, unui consiliu de administraţie sau ale altor persoane însărcinate cu supravegherea conducerii, acordate pentru această funcţie
• anumite venituri din pariuri
• în anumite condiţii, veniturile nevăzătorilor
• veniturile şcolilor private
• veniturile meditatorilor
• veniturile rezultate din evenimentele organizate de asociaţiile populare din domeniul educaţiei
• veniturile societăţilor de credit funciar şi ale agenţilor de asigurări
• veniturile asociaţiilor sportive fără scop lucrativ
• veniturile asistentelor maternale şi persoanelor care îngrijesc copii sau ale părinţilor adoptivi
• veniturile diferitelor centre de îngrijire şi asistenţă
• veniturile persoanelor care exercită diverse profesii din domeniul sănătăţii (de exemplu, şi maseurii-terapeuţi)
• veniturile tehnicienilor dentari
• veniturile serviciilor de ambulanţă
• veniturile organismelor de drept public sau ale organizaţiilor fără scop lucrativ din exploatarea teatrelor, spectacolelor vocale şi muzicale, muzeelor, grădinilor botanice sau zoologice sau parcurilor naturale,
• veniturile rezultate din vânzarea de bunuri, pentru care întreprinzătorul nu a putut deduce TVA-ul achitat în amonte la achiziţie.

Pentru calcularea limitei, TVA-ul se exclude chiar şi atunci când micii întreprinzători nu trebuie să plătească TVA.

Exemplu:
Un întreprinzător obţine pentru cifra de afaceri din anul 2020, venituri totale de 40.400 €, care provin din sursele menţionate mai jos.

Venituri în calitate de grafician liber-profesionist: 36.000 €
Venituri din închirierea unei locuinţe  4.400 €

Dacă reglementarea privind micii întreprinzători nu este luată în considerare, cifrele de afaceri din operaţiunile comerciale ar fi supuse unei cote de impozit de 20%, iar cifrele de afaceri din închiriere, unei cote de impozit de 10%.

Cifra de afaceri netă aplicabilă limitei pentru micii întreprinzători se calculează după cum urmează:

Cifra de afaceri din operaţiuni comerciale 36.000 € /1,2 =    30.000 € 
Închiriere 4.400 € /1,1 = 4.000 €
Cifră de afaceri netă  34.000 €

Operatorul economic poate beneficia de reglementarea privind micii întreprinzători.

O dată la cinci ani, limita poate fi depăşită cu maxim. 15%. Pentru perioada de după 1.01.2020, se aplică excepţia că această regulă de toleranţă poate fi luată în considerare şi dacă limita de toleranţă valabilă înainte de 1.01.2020 a fost deja utilizată o dată în ultimii patru ani.

Exemplu:

Întreprinzătorul obţine venituri (nete) supuse cotei normale de impozitare la următoarele niveluri:

• Venituri 2017: € 20.000
• Venituri 2018: € 33.000
• Venituri 2019: € 20.000
• Venituri 2020: € 39.000
• Venituri 2021: € 44.000

În anul 2020, Reglementarea privind micii întreprinzători va continua să se aplice, deşi limita de toleranţă de până la 31 decembrie 2019 a fost deja depăşită o dată (în anul 2018), în perioada de evaluare de cinci ani. Depăşirea noii limite pentru micii întreprinzători, de 35.000 €, care a fost avut loc în anul 2020 se încadrează în toleranţa de 15% (max. 40.250 €) şi se consideră că s-a depăşit limita de venit pentru prima dată în 5 ani calendaristici. Abia în anul 2021, Reglementarea privind micii întreprinzători nu se va mai aplica dacă limita de venit va fi depăşită din nou.

Ce venituri sunt scutite de impozit?

Scutirea de TVA include livrările şi alte prestări de servicii al căror loc de livrare sau prestare se află pe teritoriul ţării, precum şi veniturile obţinute din operaţiuni auxiliare şi cesiuni ale activităţii comerciale. Achiziţiile impozabile, importurile şi prestările de servicii de către firme străine, al căror loc de prestare este în Austria şi pentru care obligaţia fiscală îi revine micului întreprinzător (taxare inversă) nu sunt scutite.

Atenție:
Pentru veniturile obținute din livrări de bunuri al căror loc de livrare se află în străinătate, respectiv din prestări de servicii al căror loc de prestare se află în străinătate se plătește regulat impozit în străinătate, acestea nefiind incluse în reglementarea privind micii întreprinzători.

Au micii întreprinzători drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte?

Scutirea de TVA a micilor întreprinzători nu este „reală“. Aceasta înseamnă că, TVA-ul nu se deduce din cheltuieli în amonte.

Opţiune pentru obligaţia la plata TVA-ului

Oricine consideră că scutirea de TVA este dezavantajoasă (de ex., din cauza TVA-ului achitat în amonte din etapa de înfiinţare; clienţii sunt în principal operatori economici cu drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte) poate renunţa la această opţiune (declaraţie de opţiune).

Renunţarea trebuie declarată în scris la Administraţia Financiară (Formular U12, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Federal al Finanţelor (BMF - Bundesministerium der Finanzen).

Declaraţia de opţiune poate fi depusă cel mai târziu până la intrarea în vigoare a deciziei de impunere. Ulterior, aveţi obligaţii în acest sens, cel puţin pentru anul pentru care aţi depus declaraţia şi pentru încă alţi 4 ani. Numai după expirarea acestei perioade de angajament, puteţi revoca declaraţia de opţiune. Revocarea trebuie să fie făcută până în ultima zi a primei luni calendaristice a acelui an calendaristic pentru care se aplică aceasta.

Exemplu:
Micul întreprinzător K emite o declaraţie de opţiune pentru anul 2015.

Până în anul 2019 inclusiv, K trebuie să plătească TVA. Acesta poate revoca declaraţia de opţiune cel mai devreme începând cu anul calendaristic 2020 (perioadă de revocare până la data de 31.01.2020). Dacă nu are loc nicio revocare, obligaţia la plata TVA-ului rămâne valabilă. Astfel, la sfârşitul perioadei de angajament, este doar 1 lună la dispoziţie pentru a depune declaraţia de revocare!

Efectul unei declaraţii depuse în timp util (opţiune/evocare) se referă întotdeauna la luna ianuarie a anului dorit. Veniturile care se efectuează înainte ca declaraţia să înceapă să aibă efect trebuie tratate în conformitate cu aceleaşi reguli ca cele aplicate anterior. Acest lucru se aplică şi atunci când factura este trimisă sau plata are loc după începerea efectului declaraţiei. Cu toate acestea, în declaraţia provizorie de TVA şi în declaraţia anuală de TVA, acestea trebuie luate în considerare (numai) în perioada în care a apărut datoria fiscală.

Exemplu:
Un întreprinzător (persoană impozabilă efectivă) renunţă la scutirea de TVA ca mic întreprinzător începând de la 1.01.2020. Însă în luna decembrie a anului 2019, acesta a prestat şi un serviciu IT pentru un client austriac. Factura va fi trimisă în ianuarie 2020 şi va fi plătită abia în ​​februarie 2020.

Soluţie:
Întrucât serviciul IT a fost prestat în perioada în care micul întreprinzător era scutit de plata TVA-ului, acesta va rămâne scutit de plata taxei, în ciuda opţiunii de obligaţie fiscală  începând din 1.01.2020. Prin urmare, nu se poate percepe TVA. Venitul trebuie înscris în declaraţia provizorie de TVA pentru februarie/pentru primul trimestru din 2020, la indicatorul 000 şi la indicatorul 016.

Pegularizarea TVA-ului achitat în amonte

În cazul în care treceţi de la scutirea de TVA la obligaţia de plată a TVA-ului, trebuie să efectuaţi o corecţie pozitivă a TVA-ului achitat în amonte. Acest lucru înseamnă că: pentru activele circulante puteţi revendica retroactiv întreg TVA-ul achitat în amonte. Ulterior, în cazul în care achiziţia (producţia) are loc în timpul perioadei de regularizare, puteţi aplica pentru revendicare pro rata a activelor fixe. În cazul activelor fixe mobile perioada de regularizare este de cinci ani iar pentru activele fixe imobile, de douăzeci de ani. Pentru bunurile imobile care la data de 31.3.2012 au fost deja folosite în calitate de active fixe, perioada de regularizare este de zece ani. Ulterior, pentru fiecare an lipsă din întreaga perioadă de regularizare, se aplică o cincime, o zecime sau o douăzecime din TVA-ul achitat în amonte.

Exemplu:
În 2017, un mic întreprinzător cumpără o maşină de 20.000 € plus 4.000 € TVA. Din 2020 trece la statutul de plătitor de TVA.

Se aplică TVA-ul achitat în amonte retroactiv de 1.600 € (care înseamnă două cincimi din 4.000 €), din care 800 € in 2020, si 800 € in 2021. 

În cazul în care vă schimbaţi opţiunea de la obligaţie la plata TVA-ului la scutire de TVA, trebuie să rambursaţi la Administraţia Fiscală (Finanzamt) sumele corespunzătoare TVA-ului achitat în amonte.

O regularizare a TVA-ului achitat în amonte pentru activele fixe se omite dacă TVA-ul în amonte care trebuie rectificat nu depăşeşte suma de 60 € pe an şi activul fix.

Micii întreprinzători pe piaţa internă

În cazul circulaţiei de bunuri şi servicii pe piaţa internă, există anumite particularităţi pentru micii întreprinzători scutiţi de TVA:

A.)Circulația bunurilor între societăți comerciale

În cazul în care „exportaţi“ bunuri în spaţiul Uniunii Europene EU, atunci nu efectuaţi livrări intracomunitare, deoarece scutirea personală are loc pentru mic întreprinzător scutit de plata TVA-ului pentru livrări intracomunitare. În acest caz, micul întreprinzător care livrează nu are nevoie de un cod de înregistrare fiscală în scopuri de TVA, iar livrarea nu trebuie înregistrată în declaraţia recapitulativă. Prin urmare, nu există nicio diferenţă faţă de o livrare pe teritoriul ţării.

În cazul în care „importaţi“ bunuri din spaţiul Uniunii Europene UE şi nu depăşiţi limita de achiziţie („importuri“ în anul calendaristic anterior şi curent de maxim 11.000 €) se consideră că nu realizaţi o achiziţie intracomunitară. În alte ţări ale Uniunii Europene EU (Europäische Union) veţi fi tratat ca persoană particulară. Furnizorul vă va factura TVA-ul din străinătate. Furnizorul va factura TVA-ul austriac (noua ordonanță privind comerțul la distanță din data de 1.07.2021) și nici în acest caz nu aveți drept de deducere a taxei.

La depăşirea sau renunţarea la limita de achiziţie, se aplică următoarele:

• Aveţi nevoie de un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer), pe care trebuie să îl comunicaţi furnizorilor din Uniunea Europeană EU (Europäische Union).
• Furnizorul din Uniunea Europeană (EU - Europäische Union) trebuie să emită o factură cu suma netă (livrare scutită de TVA în spaţiul intracomunitar).
• Orice achiziţie este supusă impozitării; iar acest lucru înseamnă că trebuie să calculaţi singur TVA-ul pentru factura cu suma netă (TVA intracomunitar).
• TVA-ul intracomunitar trebuie achitat la Administraţia Financiară (Finanzamt), deoarece micii întreprinzători nu au dreptul la deducerea TVA-ului achitat în amonte.

Printr-o cerere cu format liber puteţi renunţa la limita de achiziţie. Utilizarea codului de înregistrare fiscală în scopuri de TVA (UID) este şi ea considerată drept renunţare la limita de achiziţie. Aceasta se aplică pentru „importurile“ din toate ţările din Uniunea Europeană. Renunţarea vă obligă pe o perioadă de doi ani calendaristici.

Sugestie:
Renunţarea la limita de achiziţie este utilă numai în cazul în care în principal „importaţi“ bunuri din ţările EU (Europäische Union) unde TVA-ul este mai mare decât în Austria.

B.) Circulația bunurilor către persoane private (comerțul la distanță)

Din data de 1.07.2021 se aplică noi reguli pentru comerțul intracomunitar prin corespondență. Vânzările devin taxabile în țara de destinație de la primul euro.

Se aplică o excepție de la acest principiu doar pentru comercianții a căror cifră de afaceri din servicii furnizate pe cale electronică, servicii de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune, precum și cifra de afaceri din vânzările intracomunitare prin corespondență în întreaga UE nu depășește valoarea de 10.000 de euro (a se vedea și link comerț intracomunitar prin corespondență). În acest caz, vânzările sunt taxabile în țara de plecare. Pentru micul întreprinzător, acest lucru înseamnă că se aplică regulamentul austriac. El poate factura fără TVA, cifra de afaceri este inclusă în limita de 35.000 de euro.

Dacă se depășește limita de 10.000 de euro, vânzările vor fi taxate în țara de destinație cu respectivul regim de impozitare aplicabil. O simplificare a declarațiilor fiscale și a plății la autoritățile fiscale este oferită de sistemul UE OSS. Pentru a se înregistra la UE OSS prin FinanzOnline, micul întreprinzător are nevoie de un cod de înregistrare în scopuri de TVA, care se poate solicita în mod informal la Administrația Financiară competentă.

C.) Circulaţia serviciilor

În cazul în care un mic întreprinzător austriac oferă alte servicii unui întreprinzător dintr-o altă ţară din UE, trebuie stabilit mai întâi locul prestării serviciului. Dacă aceasta se află în străinătate, obligaţia fiscală este transferată beneficiarului prestaţiei, din străinătate (taxare inversă). Aceasta înseamnă că nu este necesară înregistrarea în ţara respectivă, dar această prestaţie trebuie înregistrată în declaraţia recapitulativă. Condiţia prealabilă este ca micul întreprinzător să solicite un cod de înregistrare în scopuri de TVA, în acest scop.

Situația inversă este acea situație în care un mic întreprinzător primește o prestare de servicii de la un întreprinzător dintr-o altă țară din UE care nu are nici sediul social, nici un sediu permanent în Austria, iar aceasta este impozabilă și impozitată în Austria. În acest caz, obligația fiscală este transferată micului întreprinzător austriac.

Important:
Micul întreprinzător trebuie să raporteze şi să achite obligaţia fiscală. În acest caz nu există niciun drept de deducere a taxei.

Pentru mai multe informații despre serviciile de export și de import, consultați fișele informative Servicii pentru întreprinzătorii străini – Servicii B2B - WKO.at și Servicii pentru clienții privați străini - Servicii B2C - WKO.at.

O excepție de la reglementările privind locul de prestare pentru serviciile B2C este pragul pentru serviciile furnizate „prin mijloace electronice” consumatorilor finali din UE. În cazul în care aceste cifre de afaceri, împreună cu cifrele de afaceri din comerțul intracomunitar prin corespondență, nu depășesc valoarea de 10.000 de euro, locul de livrare/prestare a serviciului este în Austria.

Reglementare privind micii întreprinzători şi codul de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer)

Administraţia Financiară (Finanzamt) alocă micilor întreprinzători scutiţi de TVA un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer), numai la cerere.

Formularul de cerere U 15 este disponibil pe pagina de Internet a BMF (Bundesministerium der Finanzen - Ministerul Federal al Finanţelor).

În formular trebuie să justificați concret motivul pentru care aveți nevoie de un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer). Motivele pentru aceasta pot fi reprezentate de depășirea pragului de venit/de servicii sau de faptul că ați renunțat la aplicarea pragului de venit/de servicii sau de faptul că ați beneficiat sau oferit servicii transfrontaliere diverse, pentru care este obligatorie trecerea obligației de impozitare asupra beneficiarului serviciilor.

Indicaţie:
În cazul în care optaţi pentru obligaţie la plata TVA-ului, Administraţia Financiară (Finanzamt) vă alocă automat un cod de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer).

Instrucţiuni privind emiterea facturilor

Important:
Dacă optaţi pentru scutirea de la plata TVA-ului, atunci pe facturile emise de dumneavoastră nu trebuie să indicaţi niciun TVA. În caz contrar, deşi nu aţi depus o declaraţie de opţiune, datoraţi TVA (obligaţie fiscală prin facturare) şi tot nu puteţi deconta TVA-ul achitat în amonte.

Spre deosebire de alţi operatori economici, pe facturile dumneavoastră nu trebuie să indicaţi codul de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nummer). Totuşi, trebuie să depuneţi o notă cu privire la scutirea de la plata TVA-ului. Eventual se poate face completarea: „Scutit de plata TVA-ului în baza reglementării privind micii întreprinzători“.

Obligaţia la plata TVA-ului de către micii întreprinzători scutiţi de TVA

Deoarece bunurile şi serviciile sunt scutite de TVA, micul întreprinzător nu are, în mod normal, nicio obligaţie de plată a TVA-ului. Cu toate acestea, există şi excepţii:

• Atunci când se calculează TVA-ul contrar legii (obligaţie fiscală prin facturare)
• în cazul achiziţiilor intracomunitare, când limita de achiziţie se depăşeşte sau când se renunţă la aceasta
• în cazul serviciilor prestate de către firme străine, dacă locul de prestare al serviciilor se află în ţară (Reverse Charge - RC)
• în cazul furnizărilor pe teritoriul ţării de către firme străine (procedură de deducere de TVA - Abzugsverfahren)
• în cazul anumitor venituri de provenienţă externă (de exemplu, pentru prestări de servicii pe cale electronică oferite consumatorilor finali din UE, care depăşesc pragul de prestări de 10.000 € (începând de la 1.01.2019)

Declaraţie provizorie privind TVA-ul (UVA - Umsatzsteuervoranmeldung) şi declaraţie anuală

Operatorii economici scutiţi de TVA nu trebuie să transmită la Administraţia Financiară (Finanzamt) nicio declaraţie provizorie privind TVA-ul (UVA), cu excepţia cazului în care li se cere acest lucru.

Pentru fiecare perioadă aferentă declarației provizorii, pentru care trebuie plătit TVA (de ex. ca urmare a oricărei achiziții pentru care se plătește impozit - a se vedea mai sus Circulația bunurilor) se va întocmi o declarație provizorie privind impozitul pe cifra de afaceri (UVA). Pentru aceasta se poate utiliza formularul oficial (Formularul U30 poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Federal de Finanțe) sau un formular întocmit de contribuabil, cu același conținut. Declarația provizorie privind impozitul pe cifra de afaceri (UVA) rămâne în contabilitatea dumneavoastră.

În principiu, operatorii economici scutiţi de TVA nu trebuie să depună nicio declaraţie fiscală anuală privind TVA-ul. Numai în cazul în care pentru perioada de impozitare (an calendaristic) trebuia plătit TVA (de exemplu, ca urmare a oricărei achiziţii pentru care se plăteşte impozit) se va depune şi o declaraţie fiscală anuală privind TVA-ul.

Dacă ați optat pentru obligație fiscală, atunci se aplică regulile generale ale Legii privind impozitul pe cifra de afaceri (Umsatzsteuergesetz). Mai multe informații pot fi găsite în fișele noastre informative Declarația provizorie privind impozitul de cifra de afaceri (UVA) - WKO.at și Declarația anuală privind impozitul pe cifra de afaceri - WKO.at.

Capcanele reglementării privind micii întreprinzători

Principala dificultate o constituie faptul că la începutul activităţii dumneavoastră nu se poate spune cu certitudine dacă veţi depăşi limita la cifra de afaceri pentru anul în curs. Cu toate acestea, dumneavoastră trebuie să vă decideţi imediat dacă pe facturi indicaţi TVA-ul.

Exemplu:
Operatorul economic K este de părere că în primul an al activităţii sale va rămâne cu mult sub limită. Cum clienţii săi sunt persoane particulare, operatorul economic ar dori să nu plătească TVA şi în mod logic nu îl indică în facturile sale. Urmare a unui curs neaşteptat de bun al activităţii, în luna septembrie, cifra sa de afaceri este deja peste limita de toleranţă.

Astfel, toate operaţiunile din anul de pornire devin impozitabile retroactiv. Dacă TVA-ul poate fi sau nu decontat ulterior de la clienţii persoane particulare depinde de contractul civil încheiat cu aceştia.

O altă problemă este perioada de angajament pe perioadă lungă de timp impusă de declaraţia de opţiune (5 ani).

Pentru a evita eventualele probleme legate de reglementarea privind micii întreprinzători, este important ca evoluţia viitoare a activităţii economice să fie evaluată cu cât mai mare exactitate.

Sugestie!
În cazul în care marea majoritate a clienţilor dumneavoastră are drept de deducere a TVA-ului achitat în amonte, atunci ar trebui să optaţi pentru obligaţie la plata TVA-ului. Pentru clientul dumneavoastră, acest lucru este unul favorabil: pentru el TVA-ul nu constituie un factor de cost. Dacă optaţi pentru scutirea de TVA, atunci la calcularea preţului dumneavoastră trebuie să ţineţi cont de TVA-ul achitat în amonte nedeductibil. În consecinţă, clientul dumneavoastră ar trebui să plătească un preţ mai mare. Avantajul dumneavoastră este că, riscul ca dumneavoastră să depăşiţi limita pentru micii întreprinzători dispare. În plus, puteţi aplica în continuare pentru deducerea TVA-ului achitat în amonte.

Dacă optaţi pentru scutirea de TVA, atunci trebuie să vă asiguraţi că nu depăşiţi limita.

Deducerea TVA-ului achitat în amonte pentru evidenţierea pe factură a TVA-ului fără a face o declaraţie de opţiune

Din nou revine problema dacă clienţii micilor întreprinzători pot deduce TVA-ul indicat pe factură drept TVA achitat în amonte atunci când micul întreprinzător nu depune nicio declaraţie de opţiune şi nu plăteşte TVA.

În conformitate cu practicile administrative, acest lucru este posibil numai în cazul în care factura conţine toate informaţiile cerute prin lege (inclusiv codul de înregistrare în scopuri de TVA (UID-Nr.)) iar clientului nu îi este evident că micul întreprinzător a omis cu bună ştiinţă plata TVA-ului la Administraţia Financiară (Finanzamt). Pentru a evita eventuale discuţiile în cadrul unei operaţiuni de audit, în anumite circumstanţe poate fi utilă prezentarea de către client a unui cod fiscal şi a unei declaraţii de opţiune făcută de micul întreprinzător.

Decontare cu notă de credit

În cazul în care pentru serviciile prestate de micul întreprinzător, clientul emite o notă de credit, dacă micul întreprinzător nu a depus o declaraţie de opţiune, clientul nu poate deduce TVA-ul achitat în amonte. 

Stand: 01.01.2022